Vasile Leac
uite ce ţi-am cumpărat
. eu vreau să vii în februarie pentru că mi-e dor de tine
trăim într-o lume în care nu merită să faci nimic trainic
dar totuşi e o lume aşa de frumoasă încît simţi că înnebuneşti
cînd te bate vîntul ăla rece şi tîmpit în faţă
trăieşti paradoxal cînd afli că paznicul inimii e-n grădină
sau în piaţă închis într-un borcan
te bucuri de intensitatea vieţii
în acelaşi timp nu am nici un motiv să mă ridic din pat dimineaţa
dar totuşi cum să trăiesc altfel o răceală o migrenă
o maşină care mă stropeşte pe pantaloni
un zîmbet de copil văzut printr-o mască desenată
pe geamul aburit al maşinii e singura imagine care ne poate salva
doi orfani de 8 ani care sînt fraţi
îi văd tot timpul de la geamul dormitorului cum cîntă la semafor
şi sînt îmbrăcaţi unul cu o bluză roşie şi unul cu ceva incolor
orfani complementari? ştii ce dor mi-e de tine
habar n-ai.