A zecea noapte consecutiv pe strada vecină se construiește un port,
Se aud glasuri vesele, zgomot de macara, sunete scoase de loviturile
Metalului de alt metal, mereu ceva coboară, se ridică, alunecă.
În plus, ăsta va fi cu certitudine un port francez, grecesc sau
Italian, e absolut clar, dacă e să
Judecăm după mirosurile care intră pe fereastra noastră deschisă în noapte.
Dar, de fiecare dată, când ies dimineața afară
Și cotesc, observ că nu s-a schimbat nimic:
Nici vorbă de port, de muncitori veseli, de miros de alge și pești.
De aceea tot mai des lucrez noaptea deschizând larg fereastra
Și mă culc când se zorește de ziuă.
E uimitor că nimeni nu mai aude și nu mai observă asta.
Toți cei pe care îi întreb schimbă imediat tema discuției.