Andreea Serghievici
roumain
غياب 4
أنتَ سواكَ حين تغيب الموسيقى التي تدمنها
وحين تداهمكَ روائح لا كلماتٍ تصلح لوصفها
لكنها تذكّر بأروقة المشافي.
أنت سواكَ حين توقن أنك هنا
مع أن ما تراه مجرد سراب
ومن يرونك، يرونك كسراب فقط.
أنت سواكَ
عند اغتراب الحواس
فسرْ غريباً بين الجميلات
وغريباً بين سياراتهن الأجمل منهن..
وغريباً بين عجوزين
تحلمان بدواء يوصلهما إلى المستشفى
لأخذ الدواء.
وغريباً أمام النظرة الصغيرة
للبنت الأصغر من نظرة..
وغريباً في المكان الغريب
كأنك أنت المكان الغريب..
وغريباً يحفظ الوجوهَ العابرة
وجهاً وجهاً
وكأنّها بقيّة الأهل،
وما كان ليبالي بها
لولا وعدُ الوجوه بهدنةٍ مع المكان.
وغريباً أمام كل شيء
وكأنك لا شيء.
Production audio: Literaturwerkstatt Berlin/Haus für Poesie, 2016
Absență 4
Ești singur atunci când muzica de care ești dependent dispare
niciun cuvânt nu poate să păstreze aparențele când te lovește mirosul
care amintește de coridoarele spitalelor.
Ești o persoană cu totul schimbată când vezi că ești aici
că în fața ta e o întindere de iluzii
și cei care te văd, te văd tot ca pe o iluzie.
Ești singur
atunci când îți pierzi simțurile
singur ca un străin pășind printre frumuseți
printre mașinile lor, cel mai frumos dintre străini
mergi, străine, între două femei bătrâne
care visează la medicamente și camere de spital
unde se pot trata.
Mergi, străine, să înfrunți privirea cea scurtă
a fetei care e mai mică decât o simplă privire
Și fii străin în acel loc străin
ca și cum ai fi una cu locul
și fii străinul care reține fețele trecătorilor
fețe după fețe
ca și cum ei ar fi tot ce a mai rămas din familia lui,
de care abia începe să-i pese
fețele nu i-au promis pacea odată cu locul.
Și fii străinul care poate înfrunta orice
ca și cum sinele lui nu înseamnă nimic.