Andreea Serghievici
roumain
غياب 1
منذ غابوا،
لا مكان للقاء
إلا المنام..
ينتظروننا كلّ يومٍ
بثيابٍ نظيفةٍ
وذقون حليقةٍ
كما يليق بالمواعيد العاطفية..
يعاتبون عيوننا
إنْ تأخّرت في الإغماض،
ويحزنهم أن يلمسوا فيها
أولَ الإصباح..
يريدوننا أن نبقى هناك
لشدّة ما يقضون وقتاً مملاً..
بينما نتذّرع بأشياء ضرورية
كي نغادرهم إلى حياة
لا نفعل فيها شيئاً
سوى انتظارهم..
هل نحن من نصحو لنلتحق بهم؟
أم أنهم من ينامون لينضموا إلينا؟
كلنا غائبون
عنهم
وعنا
وينقصنا موتٌ يجمع شمل العائلة.
Production audio: Literaturwerkstatt Berlin/Haus für Poesie, 2016
Absență 1
De când au dispărut,
nu există niciun loc de întâlnire
cu excepția visului.
Ne așteaptă zilnic îmbrăcați
cu haine curate
cu bărbile proaspăt aranjate
așa cum este potrivit pentru întâlnirile importante.
Ne blamează ochii,
dacă îi închidem prea târziu
și se întristează că acei ochi nu o să mai prindă lumina dimineții.
Ei vor să rămânem acolo pentru că
timpul lor trece într-o manieră atât de plictisitoare.
Noi găsim tot felul de scuze să plecăm, să ne întoarcem la viețile noastre
unde tot ce facem e să-i așteptăm să vină din nou.
Suntem noi cei care se trezesc ca să li se alăture?
Sau sunt ei cei care dorm ca să ni se alăture nouă?
Toți suntem absenți
departe de ei
departe de sinele nostru
Ne lipsește moartea care reunește familia.