Antuza Genescu
rumano
Lena
Kurorto kavinukės virėja Lena
rūkydama atsilošia į lauko durų staktą.
Per lietaus portjerą į jūrą sminga žvilgsnis it peilis,
išskrosdamas dar nepagautas žuvis.
Kiaurai permerkto žiurstelio su žirniukais kišenės tuščios –
ji ką tik su visam atidavė raktą.
Kurorto kavinukės iškaboj aštriadantė žuvis –
čia firminis patiekalas „Ucha“.
Virtuvėje girdėti kapojamos lydekų galvos:
čak čak čak...
Savininko meilužė nusivalo rankas į džinsus –
jaunutė skundikė saulės spalvos plaukais.
Lenos rankinėje sugedusiu užtrauktuku
šąla trys nugvelbti kotletai –
vakarienė dukroms ir sau.
Paskutinis autobusas į namus po dviejų valandų.
De: Pasakos apie meilę ir kitus žvėris
Vilnius: Lithuanian Writer's Union Publishers, 2011
ISBN: 9789986396796
Producción de Audio: Lithuanian Culture Institute, recorded at dropaudio studio, 2019
Lena
Lena bucătăreasa de la bufet
fumează proptită de tocul ușii.
Prin perdeaua de ploaie, o privire tăioasă ca lama de cuțit străpunge marea
Spintecând pești încă neprinși.
Buzunarele șorțului ei ud leoarcă sunt goale –
Tocmai a dat cheia înapoi.
Un pește cu dinți ascuțiți împodobește firma bufetului –
Specialitatea casei e ucha. Ciorbă de pește.
Din bucătărie se aude cum sunt tăiate capetele peștilor:
Harști, harști, harști…
Iubita proprietarului se șterge pe mâini de blugi –
o pârâcioasă tânără cu plete de culoarea soarelui.
În poșeta Lenei cu fermoarul stricat
sunt trei cotlete călduțe –
Cina pentru ea și cele două fiice ale sale.
Ultimul autobuz spre casă pleacă peste două ore.