Malte Persson

When morning X-rays night
barely even a skeleton is visible:
white fish bones left in white sand.
So what cat came here
to indulge his taste
for rainbow-colored meat?

Ah, I mean: what sabre-toothed pet
have we, unknown to ourselves,
kept crouched inside our head…

The cyclops winks in his eye-socket cave.
The notepad kept beside the bed
is silent. Nonetheless, its stripes
alarm dawn’s fossil hunters and those who fish
for the mother-of-pearl remains
of decomposed men’s clothes.

In its hidden pocket the treasure map
stays unchanged but the landscape doesn’t.
The dark is marbled by no mineral
worth mining: mica’s mimicry
of gold, and glitter whirling
through the rolled up hours
in the lion’s lair, where cool matter
is bloatedly digested behind rib blinds.
Brontosaurus weather outside.

Heavy billiard balls
are rolling over the dissection table
and through a thin slice of tropical fruit
streaks of body-warm light
make constellations of stone appear,

which a strangely uncontroversial tradition
gives names such as “The Encyclopedia”,
“The Ice Pick”, “The Unicycle”,
and “The Great Night”. O Great Night,

between whose paws
I am a worn ball
that bounces.

Când dimineaţa radiografiază noaptea cu raze X,
de-abia dacă e vizibil un schelet:
oase albe de peşte lăsate în nisipul alb.
Ce pisică a fost pe aici ca să-şi satisfacă
gustul pentru carnea în culorile curcubeului?

Vreau să spun: ce animăluţ de casă
cu colţi încovoiaţi am păstrat, fără să ştim,
ghemuit în cap?

Ciclopul clipeşte în peştera lui ca o orbită goală.
Carneţelul de lângă pat e tăcut.
Totuşi, dungile lui îi alarmează
pe vânătorii de fosile ai zorilor şi pe cei ce pescuiesc
rămăşiţele hainelor unor bărbaţi descompuşi
pentru nasturii lor de sidef.

În buzunarul secret, harta comorii rămâne neschimbată,
dar peisajul se schimbă.
În întuneric nu e nimic pentru care ar merita să sapi:
mica mimează aurul şi un întreg vârtej sclipitor
prin orele ghemuite în sălaşul leului, unde materia rece
e digerată lent dincolo de storurile coastelor.
E-o vreme de brontozauri.

Bile grele de biliard se rostogolesc
pe masa de disecţie,
iar printr-o felie subţire dintr-un fruct tropical,
fâşii de lumină de temperatura corpului
fac să apară constelaţii de piatră,

pe care o tradiţie în mod straniu necontestată
le dă nume precum “Enciclopedia”, “Dalta de gheaţă”,
“Uniciclul” sau “Noaptea Vastă”. O, Noapte Vastă,

între labele cui
sunt o minge uzată
ce sare?