Nora Iuga
Fetiţa cu o mie de riduri [68]
68.
pe noptieră, pe masă, în geantă, în buzunar, în carte, în mănuşă, în pantof, liste de cumpărături pe zile, pe ore... şi Gălăţanu spunea că fetiţa cu o mie de riduri e chiar memo-ria ; şiruri de cuvinte, rînduri, firele duse la ciorapii tăi de mătase ; doar n-o să-i iei cu tine acolo, în luncile Brestului unde o să ne jucăm de-a partizanii : o, moi volk, o, maia krasnaia şapocika, seara cînd apele Niprului sînt subţiri şi fărîmicioase ca funiile luntraşilor intră luna în ele şi fluieră
trist un pîlc de prigorii, frumosul meu, bunul meu, şi ce dacă răstorn un vagon de zahăr în apa asta mocirloasă, şi ce dacă îmi scot pielea şi te învelesc şi-mi înşurubez un ochi în lanterna ta şi pe celălalt ţi-l vîr în buzunar fără să ştii ca să-l ai de rezervă la întoarcere că drumul e lung ... aşa trece noaptea înot fetiţa cu o mie de riduri şi ora e 2 jumate, nu mai urlă nici cîinii şi cînd întind mîna pe pernă dau de sînul adormit al unei femei străine pe care o cheamă Marusia.